Situația este serioasă. Dar seceta este declanșatorul, nu explicația completă.

Vara anului 2026 reprezintă, în realitate, un test de reziliență pentru Sistemul Energetic Național. Un test care scoate la suprafață vulnerabilități acumulate în timp: expunerea la fenomene climatice extreme, reducerea unor capacități controlabile, întârzierea investițiilor de înlocuire, dezvoltarea insuficient sincronizată a stocării și flexibilității și, mai ales, dificultatea de a transforma strategiile energetice în investiții realizate la termen.

România are resurse. Problema este cum le punem să lucreze împreună

România dispune de un mix energetic divers: nuclear, hidroenergie, gaze naturale, capacități pe cărbune încă disponibile, un potențial important eolian și solar și interconexiuni cu sistemul european.

Problema fundamentală nu este lipsa resurselor, ci capacitatea de a construi din acestea un sistem coerent, flexibil și rezilient, inclusiv în condiții extreme.

Un sistem energetic nu poate fi evaluat doar prin numărul total de megawați instalați.

Întrebarea relevantă este: câți megawați sunt efectiv disponibili atunci când sistemul are nevoie de ei?

O seară caniculară, după apusul soarelui, cu producție eoliană redusă, hidroenergia afectată de secetă și una sau mai multe capacități convenționale indisponibile reprezintă exact tipul de situație pentru care trebuie proiectată reziliența sistemului.

De altfel, asemenea riscuri nu erau necunoscute. Transelectrica a analizat pentru vara 2026 inclusiv scenarii severe, cu producție eoliană și fotovoltaică foarte redusă și cu necesar important de import.

Schimbările climatice sunt și o problemă de securitate energetică

Actuala situație demonstrează că apa și energia nu mai pot fi tratate separat.

Seceta afectează producția hidro, dar poate limita și funcționarea centralelor nucleare sau termice care depind de apă pentru răcire.

Schimbările climatice nu mai reprezintă, prin urmare, doar o temă de mediu sau agricultură. Ele au devenit o variabilă a securității energetice.

Planificarea Sistemului Energetic Național trebuie să includă explicit scenarii climatice severe și situații în care mai multe evenimente nefavorabile se produc simultan.

Tranziția energetică trebuie corect sincronizată

O altă vulnerabilitate importantă este legată de succesiunea investițiilor.

În procesul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, retragerea capacităților pe cărbune trebuia corelată cu apariția unor noi capacități flexibile pe gaze: aproximativ 475 MW la Turceni și 850 MW la Ișalnița, în total circa 1.325 MW.

Aceste capacități nu sunt astăzi disponibile, iar întârzierile succesive au făcut ca proiectele care trebuiau să contribuie la echilibrarea sistemului să ajungă mult mai târziu în etapele efective de achiziție și construcție.

Aici trebuie făcută o distincție esențială.

Problema nu este decarbonarea. Problema este sincronizarea.

Închiderea administrativă a unei capacități se poate face într-un timp relativ scurt. Construirea înlocuitorului presupune, însă, ani de proiectare, autorizare, finanțare, achiziții, construcție, racordare, probe și punere în funcțiune.

Într-un sistem critic, trebuie respectată o regulă elementară de management al riscului: nu retragi o funcție esențială înainte de a avea certitudinea că aceasta poate fi preluată de alte capacități.

Aceasta nu este o pledoarie pentru cărbune și nici împotriva tranziției energetice.

Este o pledoarie pentru planificare, predictibilitate și responsabilitate.

Regenerabilele au nevoie de flexibilitate

România trebuie să continue dezvoltarea producției regenerabile. Dar energia solară și eoliană depind de condițiile meteorologice, iar sistemul trebuie să poată gestiona această variabilitate.

Concluzia nu este că România are „prea multe regenerabile”.

Concluzia este că regenerabilele trebuie dezvoltate împreună cu stocarea, capacitățile flexibile, hidroenergia, energia nucleară, răspunsul activ al consumului, serviciile de sistem, digitalizarea rețelelor și interconexiunile.

Nu trebuie dezvoltate tehnologii izolate.

Trebuie construit un sistem.

Importul este normal. Dependența de import, în momente critice, nu este o strategie

România face parte din piața europeană de energie, iar schimburile transfrontaliere sunt normale și necesare.

A importa energie într-o anumită perioadă și a exporta în alta nu înseamnă că sistemul a eșuat. Dimpotrivă, interconectarea europeană reprezintă o componentă importantă a securității energetice.

Dar interconectarea are limite, mai ales atunci când același fenomen climatic sau aceeași situație de deficit afectează simultan mai multe state din regiune.

De aceea, importul trebuie să completeze capacitatea internă, nu să o substituie în mod structural.

Securitatea energetică nu poate fi externalizată.

Avem nevoie de managementul execuției, nu doar de strategii

România are numeroase proiecte energetice importante: nuclear, regenerabile, stocare, hidro, centrale flexibile și investiții în rețelele de transport și distribuție.

Problema este că proiectele anunțate nu produc energie.

Produc energie doar proiectele finalizate.

De aceea, pentru fiecare investiție energetică strategică trebuie să existe o urmărire clară: ce trebuie construit, cine răspunde, care sunt etapele și termenele, unde apar întârzieri, ce impact au acestea asupra Sistemului Energetic Național și ce soluții alternative trebuie activate.

Nu este suficient să avem o strategie energetică.Avem nevoie și de managementul riguros al punerii ei în aplicare.

Aceasta este, în opinia Societății Profesionistelor din Energie din România – SPER, una dintre lecțiile majore ale actualei situații.

Energia este o problemă economică și socială

Consecințele vulnerabilităților sistemului energetic nu rămân în interiorul sectorului.

Pentru industrie, energia scumpă și volatilă înseamnă costuri mai mari și competitivitate redusă.

Pentru investitori, siguranța alimentării și predictibilitatea prețului energiei devin criterii în alegerea amplasamentului unei investiții.

Pentru populație, vulnerabilitatea sistemului poate însemna costuri suplimentare și, în situații extreme, necesitatea reducerii consumului.

Securitatea energetică nu este, așadar, doar o problemă a sectorului energetic.Este o problemă de politică economică, industrială și socială.

Ce ar trebui să urmeze?

SPER consideră că actualul moment trebuie folosit nu pentru o nouă căutare conjuncturală a vinovaților, ci pentru o evaluare profesionistă și transparentă a rezilienței sistemului.

România are nevoie de câteva principii clare:

• retragerea capacităților trebuie sincronizată cu intrarea efectivă în exploatare a capacităților de înlocuire;
• adecvanța sistemului trebuie evaluată inclusiv în scenarii climatice severe;
• regenerabilele trebuie dezvoltate simultan cu stocarea, flexibilitatea și rețelele;
• proiectele energetice strategice trebuie urmărite prin etape, termene și responsabilități clare;
• politicile privind energia și resursele de apă trebuie corelate;
• interconectările trebuie dezvoltate fără ca importul să devină substitut pentru capacitatea internă necesară;
• protecția consumatorilor vulnerabili trebuie combinată cu stimularea investițiilor și a eficienței energetice.

Criza adevărată ar fi să nu învățăm nimic

România nu este o țară lipsită de resurse energetice.

Avem posibilitatea de a construi unul dintre cele mai echilibrate mixuri energetice din regiune și de a avea un rol important în securitatea energetică a Europei de Sud-Est.

Dar resursele, singure, nu sunt suficiente.

Securitatea energetică înseamnă resurse, infrastructură, flexibilitate, competență managerială și timp.

Nu trebuie să alegem între securitate energetică și tranziție energetică. Nu trebuie să alegem între nuclear și regenerabile, între hidro și stocare sau între capacități interne și interconectare.Trebuie să construim un sistem în care toate acestea funcționează împreună.

Tranziția energetică nu trebuie încetinită. Trebuie mai bine planificată și sincronizată. Pentru că securitatea energetică nu se construiește în ziua în care apare criza. Se construiește cu ani înainte.

The post Criza energetică din vara 2026: nu lipsa resurselor, ci lipsa corelării first appeared on SPER.

Masa rotundă cu tema „Provocările conducerii prin dispecer a SEN în condițiile integrării masive a surselor regenerabile”, organizată de Societatea Profesionistelor din Energie din România (SPER), în cadrul FOREN 2026, s-a bucurat de un interes deosebit, reunind un număr important de specialiști ai domeniului.

Reprezentanți ai Operatorilor de transport de energie din România și Republica Moldova, ai autorității de reglementare, ai operatorilor de distribuție, precum și a diverselor companii private active in piața de energie, în prezența presei, au dezbătut teme majore de actualitate: operarea sistemelor electroenergetice în condițiile tranziției energetice, lecțiile învățate în urma blackout-ului din Peninsula Iberică și concluziile raportului final al ENTSO-E, necesitatea creșterii flexibilității Sistemului Electroenergetic Național (SEN), noile cerințe europene privind evaluarea nevoilor de flexibilitate (Flexibility Needs Assessment), precum și impactul integrării accelerate a surselor regenerabile și al creșterii numărului de prosumatori asupra rețelelor electrice.

Mihai Cremenescu, Director al Direcției Operative din cadrul Dispecerului Energetic Național, a subliniat complexitatea evenimentului energetic din Spania și necesitatea învățării din experiențele altora: „Acest blackout a fost unul complex, complicat, este după părerea mea dovada neglijării sustenabilității în procesul de integrare de mulți ani. Trebuie, cu toții, să vedem unde alții au greșit și în ce măsură putem preveni acest lucru. Avem un planul de apărare și planul de restaurare bine definit.”

Adrian Mihai Constantin, Dispecer Șef Tură DEC și Expert Tehnic în cadrul Distribuție Energie Electrică Romania, implicat în analiza blackout-ului care a afectat aproximativ 55 de milioane de consumatori din Peninsula Iberică, a prezentat principalele recomandări ale raportului ENTSO-E: „Sunt 17 cauze care au dus la acest blackout și 21 de recomandări în raportul ENTSO-E. Cauzele analizate, fac referire la controlul tensiunii, declanșările unităților generatoare, planul de apărare, oscilațiile forțate și oscilații intrazonale, restaurarea sistemului. Este important să reținem că avem și responsabilități, nu doar drepturi, în utilizarea rețelei.”

Potrivit recomandărilor formulate la nivelul ENTSO-E și prezentate de Adrian Mihai Constantin, creșterea siguranței și rezilienței sistemului electroenergetic necesită o serie de măsuri tehnice și operaționale, printre care: funcționarea unităților de producere în regim de reglaj al tensiunii, modernizarea soluțiilor de compensare a puterii reactive prin utilizarea echipamentelor flexibile și a sistemelor STATCOM, optimizarea reglajelor pentru amortizarea oscilațiilor, revizuirea setărilor de protecție și dezvoltarea unor scheme avansate de deconectare automată la scăderea frecvenței. De asemenea, ENTSO-E recomandă efectuarea periodică a testelor reale pentru restaurarea SEN in caz de colaps  sau pentru functionare insularizata, precum și definirea unui cadru de reglementare care să permită reconectarea controlată a resurselor energetice distribuite în procesul de restaurare a sistemului.

Alexandru Molnar, Șef Serviciu Reglementări a Pieței de Energie Electrică din cadrul ANRE, a evidențiat importanța siguranței sistemelor interconectate și rolul colaborării dintre reglementator și operatorii de rețea: „Lucrurile bune trebuie conservate și adaptate la necesitățile și provocările care apar în cadrul sistemului energetic. Reglementatorul trebuie să-i asculte pe operatori. Vom continua din punct de vedere al reglementării, care însă nu mai este doar un apanaj național, ci unul european.”

Valeriu Binig, Consilier Științific al CNR-CME, a vorbit despre adaptarea la noile coduri de rețea și cerințele de stabilitate ale sistemului energetic: „În perioada următoare, sectorul energetic va trebui să se adapteze unor cerințe tot mai stricte privind respectarea codurilor de rețea și menținerea stabilității sistemului. Printre aspectele aflate în atenția autorităților și a operatorilor de sistem se numără controlul tensiunii, monitorizarea inerției sistemului la nivel național și regional.

De asemenea, se pune un accent tot mai mare pe participarea instalațiilor de producere a energiei regenerabile la controlul puterii reactive și al tensiunii, pe creșterea gradului de observabilitate a sistemului și pe transmiterea în timp real a datelor necesare operatorilor de rețea. În acest context, verificarea periodică a setărilor de protecție, evitarea deconectărilor nejustificate și respectarea cerințelor tehnice devin elemente esențiale pentru siguranța și reziliența rețelei electrice.

Pentru România, o serie de decizii importante urmează să fie clarificate în perioada următoare, inclusiv cele referitoare la cerințele aplicabile anumitor categorii de instalații și la calendarul de implementare a noilor obligații tehnice. Aceste evoluții vor contribui la integrarea în condiții de siguranță a unei ponderi tot mai mari de surse regenerabile și la consolidarea stabilității sistemului energetic național.”

Daniel Farcaș, Șef Serviciu Dispecerat Înaltă Tensiune, Delgaz Grid, a evidențiat necesitatea unei colaborări strânse între operatorii de distribuție și operatorul de transport și sistem, precum și importanțaa unei mai bune monitorizări și gestionări a prosumatorilor. “Este nevoie de comunicare între operatorii de distribuție și OTS, de comunicare și coordonare pe telefon la restaurare, precum și de o linie directă între centrele de dispecer, precum și între dispeceri și personalul de exploatare. Avem nevoie să îi vedem pe prosumatori, să îi gestionăm.”

Eduard Albulescu, Director Măsurare în cadrul Distribuție Energie Oltenia, a subliniat că, deși situațiile de blackout nu pot fi excluse complet, acestea pot fi limitate prin măsuri preventive, proceduri clare de restaurare și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de flexibilitate, definite prin colaborarea dintre operatori si mediul academic si  prin implicarea prosumatorilor.

Cătălina Drenea, Manager Operare în cadrul Rețele Electrice România, a prezentat măsurile adoptate după analiza blackout-ului din Peninsula Iberică, accentuând prioritizarea alimentării consumatorilor critici, dezvoltarea conducerii prin dispecer și necesitatea adaptării continue a rețelelor la noile condiții de operare.

Octavian Ciobîrcă, Director General Adjunct al Moldelectrica, a împărtășit experiența Republicii Moldova în gestionarea situațiilor de blackout și a evidențiat importanța cooperării regionale și a schimbului de experiență cu Transelectrica.

Ion Lungu, Președintele CNR-CME, a atras atenția asupra responsabilităților tuturor utilizatorilor rețelei și asupra necesității pregătirii prin simulări și instruiri periodice, subliniind că „flexibilitatea și competitivitatea” reprezintă cuvintele-cheie ale viitorului sector energetic.

În încheiere, Corina Popescu, Vicepreședinte SPER și Președinte al Consiliului de Administrație Moldelectrica, moderatorul evenimentului, a declarat: „Vom transmite concluziile acestei mese rotunde către autorități. Este important ca vocea specialiștilor din sector să fie auzită și ascultată. Discuțiile de astăzi arată că noile provocări impun reguli noi. Nevoile sistemului energetic sunt diferite față de trecut și trebuie să analizăm atent ce  categorii noi de investiții promovăm. Ne vom concentra în continuare pe schimbul de bune practici și pe analiza celor mai noi provocări tehnice în operarea în siguranță a sistemului electroenergetic.”

Societatea Profesionistelor din Energie din România (SPER) este o asociație neguvernamentală, non-profit și independentă, care reunește specialiste cu vastă experiență în sectorul energetic, recunoscute pe plan intern și internațional. Asociația susține egalitatea de gen si conditii corecte pentru accederea în funcții de conducere și poziții de decizie, susținând promovarea competenței în sectorul energiei prin campanii de conștientizare, activități de advocacy și colaborări cu instituții guvernamentale și organizații din industrie.

The post Lecțiile desprinse în urma blackout-ului din Peninsula Iberică și noile provocări pentru operarea SEN, în dezbatere la FOREN 2026 first appeared on SPER.

Tema centrală: „Provocările conducerii prin dispecer a SEN în condițiile integrării masive a surselor regenerabile”

Data: 16 iunie 2026 | Ora: 09:00

Locația: Sala Tomis, Centrul de Conferințe Neptun

Întâlnirea este concepută ca o dezbatere interactivă și aplicată, dedicată exclusiv experților. Ne vom concentra pe schimbul de bune practici și pe analiza celor mai mari provocări tehnice în operarea în siguranță a sistemului electroenergetic de astăzi.

Agenda discuțiilor:

•  Concluzii și direcții tehnice desprinse din raportul privind incidentul energetic din rețeaua iberică (Spania continentală și Portugalia, 28 aprilie 2025);
• Efectele integrării accelerate a producției din surse regenerabile și a valului de prosumatori asupra rețelelor electrice;
• Nevoia critică de a asigura flexibilitatea la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN).

Vă așteptăm alături de noi pentru a analiza soluțiile care vor defini viitorul și stabilitatea energiei în România!

The post Oportunitate de dezbatere la cel mai înalt nivel pentru specialiștii din sectorul energetic! first appeared on SPER.

„Vocea asociațiilor nu poate fi unitară, pentru că interesele sunt diferite. Dar autoritățile și ANRE trebuie să armonizeze aceste interese și să creeze un cadru de reglementare funcțional. Ce am constatat în peste 25 de ani de activitate în ANRE este că cele mai vocale sunt asociațiile industriei – furnizori, distribuitori, producători – dar, din păcate, consumatorii lipsesc adesea din acest dialog. Iar fără consumatori, nici industria nu există.”

Doamna Mânicuță a subliniat importanța unui echilibru realist între cerințele pieței și posibilitățile reale ale consumatorilor: „Am învățat că două lucruri sunt sigure în viață – creșterea prețurilor la energie și moartea. Putem avea cele mai performante tehnologii, dar fără a ține cont de capacitatea de plată a consumatorului, totul e în zadar.”

În ceea ce privește responsabilitatea femeilor în industrie, mesajul a fost clar:

„De-a lungul timpului am cunoscut multe doamne cu reale capacități profesionale în energie, care însă nu se regăsesc în funcții de conducere. SPER își dorește să devină o tribună pentru femeile din domeniu, un spațiu unde acestea să aibă curajul de a-și arăta valoarea, într-o competiție loială cu bărbații.”

Educația și implicarea activă a asociațiilor sunt esențiale pentru un viitor sustenabil în energie. Avem nevoie de voci competente, echilibrate, care să promoveze interesul public – inclusiv din partea celor care, zi de zi, susțin acest sistem prin contribuția lor: consumatorii.

#SPER #EnergieCuResponsabilitate #FemeiÎnEnergie #ConferințaInvesTenergy #MariaMânicuță #LeadershipFeminin

The post Vocea responsabilității în Energie first appeared on SPER.

La eveniment au participat reprezentante ale mediului de business din energie și infrastructură, discutându-se noi linii de colaborare între structurile asociative prezente la întâlnire și punctându-se rolul important al femeilor în evoluția economiei românești.

Vorbitorii au expus care sunt noile posibilități de atragere de fonduri europene, pentru diverse proiecte, în scopul dezvoltării mediului de afaceri din domeniu,  dar și căile pentru a contribui mai activ, cu forțe sporite la dezbaterile pe marginea noilor proiecte legislative și reglementări ale sectorului.

The post SPER a organizat masa rotundă cu tema “Managementul feminin în companiile românești” first appeared on SPER.

#SPER

The post La mulți ani, dragi energeticieni!💡 first appeared on SPER.

La SPER, promovăm educația și conștientizarea în rândul femeilor în domeniul energiei, încurajăm participarea activă în diverse aspecte ale industriei, de la inginerie și știință până la politici și management. Crezul nostru este că oforță de muncă mai bine educată și mai echilibrată din punct de vedere al genului poate spori eficiența și inovația în sectorul energetic.

“Ne propunem să facem ca sectorul energetic din România să fie mai curat nu doar din punct de vedere al emisiilor de CO2, ci și al relațiilor umane, a unei promovări corecte, a lucrurilor bine făcute. Vrem să fim o voce, vom promova corectitudinea și profesionalismul. Dorim, de asemenea, să ne aducem aportul și pe partea de mentorat. Consider că avem datoria să ajutăm, să punem stiința, priceperea și profesionlismul nostru în slujba acestui deziderat”, afirmă :Maria Mânicuță, Președinte a Societății Profesionistelor din Energie din România – SPER, asociație care are ca scop principal promovarea profesională a femeilor care activează în România.

Fondatoarele SPER au o vastă experiență în domeniul energetic și nu numai, sunt profesioniste care își iubesc meseria și sunt adeptele lucrului bine făcut. „Sper ca profesionalismul să domine industria energetică. SPER este un proiect care imi doresc să se dezvolte și să depășească granițele României. Să vină alături de noi și alte asociații din Europa”, spune Corina Popescu.

Silvia Vlăsceanu și Doina Vornicu, fiecare cu un parcurs profesional legat de sectorul energetic, remarcă că SPER este un proiect de suflet și adresează invitația Doamnelor care activează în sectorul energetic să adere la SPER, o asociatie deschisă, neguvernamentală, non-profit, independentă, cu beneficiu public, constituită prin voința liberă a membrelor fondatoare.

Georgiana Pogonaru transmite: “O astfel de asociație este foarte utilă. Consider că succesul acestei asociații va fi asigurat dacă lucrăm pe idei constructive și cred, cu convingere, că împreună putem face lucrurile mai bune și mai bine”.

Conform Statutului, Asociația SPER își propune: încurajarea progresului sustenabil al femeilor în carieră și în poziții de decizie; crearea unei comunități la nivel național și internațional care să permită promovarea celor m ai bune practici; claborarea pe proiecte de interes comun, oportunități de networking, de dezvoltare profesională și persopnală; programe de mentorat; promovarea unei culturi a diversității de gen în sectorul energiei.

The post SPERăm ca profesionalismul să domine industria energetică first appeared on SPER.

Din partea SPER, au fost prezente Corina Popescu – Vicepreședinte și Doina Vornicu – Membră în Consiliul Director.

„Eurelectric Power Summit 2024 a fost un eveniment foarte bine organizat, cu dezbateri foarte interesante legate de procesul de decarbonare, care se consideră că este prea ambițios la nivel european. Nu trebuie să facem decarbonare fără să avem o analiză economică a acesteia și fără să avem un impact clar a acestui proces la nivel european asupra industriei, a fost unul dintre mesajele transmise la acest eveniment”, aflăm de la reprezentatele SPER.

Un alt mesaj a fost remarcat de Corina Popescu: „Este foarte important ce s-a spus în prima zi a evenimentului. Dacă Europa rămâne unită și venim cu soluții comune, suntem mai puternici. Dacă ne dezbinăm și avem abordări diferite, vor câștiga alții. Trebuie să facem eforturi să devenim mai eficienți, să ne gândim la energie nu doar ca la un produs pe care îl vindem, să fie un produs care să ajute industria să devină competitivă. Toată lumea a arătat că, din păcate, consumul de energie nu a crescut și că este nevoie de industrializare. Să avem grijă de industria europeană!”

„Lucrurile trebuie redefinite și reașezate la nivelul României. Cu mesajul clar, pe care toată Europa îl spune, că avem nevoie de investiții pentru transformare și schimbare de concepte în sisitemul energetic, dar atenție să nu punem presiune mare pe conusmator că riscăm să nu mai avem pentru cine să prestăm servicii”, a precizat Corina Popescu.

The post SPER a participat la Eurelectric Power Summit – „Lights ON” first appeared on SPER.